Primaria Comunei
Bârsău
Înapoi la:HomeSunteţi la:LOCALIZARE
Localitatea Barsau de Sus - 447037, Str. Principala nr. 277 telefon +40 0261.876.004,   fax +40 0261.876.021 primariabarsau@yahoo.com
 
 
 
 
 
 
Consultare
Taxe şi impozite
ON - LINE
Comuna noastra
Proiect
Comunicate de Presa

Consultare Taxe şi impozite ON - LINE

Comuna noastra

Proiect

Comunicate de Presa

 

Din punct de vedere geografic comuna Bârsău se află aşezată în partea de sud - est a judeţului Satu Mare, învecinându-se cu judeţul Maramureş, prin localităţile Fărcaşa şi Asuaju de Sus.
Având în vedere coordonatele geografice, cele două sate: Bârsău de Sus şi Bârsău de Jos se află aşezate pe paralela de 47 de grade şi 60 de minute latitudine nordică, respectiv pe meridianul de 23 de grade, 22 minute, longitudine estică- Bârsău de Sus, şi 23 de grade şi 27 minute, longitudine estică- Bârsău de Jos.
În cele ce urmează sunt reproduse elemente din monografia realizată recent de Prof. Augustin Jurje. „Situată sub poalele Munţilor Codrului, la marginea sud-estică judeţului Satu Mare, în interiorul unui semicerc de culmi deschis către răsărit, comuna Bârsău este alcătuită din două sate: Bârsău de Jos şi Bârsău de Sus. Privind configuraţia localităţilor dinspre Codru (Apus), de pe Dealul Bârsăului, cuprinzi cu vederea între culmi un relief neregulat, fragmentat de acţiuni geologice anterioare, relief brăzdat de o depresiune mai mare aşezată pe lângă Valea Bârsăului. În teritoriul satului Bârsău de Jos, relieful comunei este tăiat de o altă depresiune mai mică aşezată pe lângă Valea Bârsărelului. Cele două depresiuni se unesc formând un unghi ascuţit în centrul satului Bârsău de Jos, de unde se porneşte un defileu cu ieşire spre est în localitatea Fărcaşa (Maramureş), unde şi Valea Bârsăului se varsă în Someş. Aşadar, localităţile bârsăuane sunt practic legate între ele pe linia văii principale.
Astfel, la Bârsău de Jos, în intravilan găsim denumirile: "Mijlocul Satului", "Capătul Satului", "Peste Vale", "Bârsărel", "Deal", "Pustă", "Culme", "Uliţa Popii", iar în extravilan întâlnim! "Râtu Cozii" (cele mai slabe râturi), "Măzerisce" (terenuri cultivate cu fasole), "Valea Fânaţelor" (vale cu fâneţe), "Tinoasa", (teren noroios), "Bortură", "Vrăticele", "Valea Panchii", "Valea Lupii", "Culmea Oanii", "faţa şi dosul Bârsăului".
La Bârsăul de Sus, în intravilan întâlnim denumirile: "pe Deal", "pe Dos" (spate), "pe Vale", "pe Hăbădic", "pe Ciuhă", iar în extravilan denumirile "Poiana Sălişcii" (rât de pădure pe numele Sălişte), "Bârsărel" (Bârsăul Mic), "Fundul Râtului", "Dosul Neamţului", "Culme", "Dealul Manţii", "Fânaţe", "Dealul Popii", "Şes", "Mijlocie", "Hotare" ş.a.
Valea Bârsăului despică în două depresiunea principală, spaţiul ce formează talpa bazinului cu o înclinaţie lentă spre răsărit, colectând în apa sa "leneşă" Valea Păsulii - la Bârsău de Sus şi Valea Bârsărelului - la Bârsăul de Jos. Aceasta mai ia cu sine o sumedenie de pâraie mici primite dinspre nord sau dinspre sud. Debitul de apă al Văii Bârsăului, bazat în esenţă pe izvoarele din Codru, este modest, cu excepţia acumulărilor rezultate din precipitaţii. Acest debit a fost suficient ca pe această vale să funcţioneze în trecut aproape concomitent câteva mori cu zbaturi (palete din lemn) şi iaz pe firul văii. Astfel, la intrarea în Bârsău de Jos vom descoperi la dreapta văii - "Dealul Morii".

 

Principalul afluent al Văii Bârsăului este Bârsărelul, care îşi are izvorul la poalele unui deal, "Dealul Pintii". O legendă locală povesteşte că în acest deal viteazul haiduc Pintea, dimpreună cu fraţii săi de cruce şi-ar fi ascuns comorile. Haiducii ar fi avut şi un punct strategic de observare, mai sus, în vârful "Tarniţa" (551 m), supraveghind de acolo împrejurimile pentru acţiunile lor din zonă.

Demult, nivelul văilor din Bârsău şi cu deosebire al văii principale era situat cu mult mai jos între coastele dealurilor, decât îl vedem noi astăzi. Culmile se înfăţişau mai înalte şi ele, cu povârnişuri iuţi şi, totul a fost stăpânit de pădure. Defrişarea treptată a terenului de copaci, operaţie născută din nevoia obţinerii de spaţiu pentru vetrele de sat în extindere, cât şi pentru păşuni şi loturi cultivabile cu cereale.

Referitor la tipul solului, putem arăta că predomină un sol variind între podzol şi un mâl clicos amestecat cu pietriş, caracteristic zonelor submontane. Această categorie de sol este puţin fertilă, necesită lucrări agricole de bună calitate, executate la timp optim, precum şi importante cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice pentru a produce cantităţi modeste de cereale la hectar. Cel mai fertil sol este cel din jurul văii Bârsăului, care dă un randament sporit în producţia de cereale. Acest tip de sol, supus la intemperii se dezrădăcinează uşor în lipsa arborilor care să-l fixeze, producându-se numeroase surpări şi alunecări de teren. Ploile torenţiale de vară cu fulgere şi tunete, vântul şi topirea zăpezilor primăvara, fac ca uneori torenţii ce curg la vale să transporte cu ei cantităţi apreciabile de pământ, astfel că talpa văii s-a ridicat cu fiecare an, strat cu strat, de pe urma acumulărilor aluvionare succesive.

 

 
Ultimele pagini vizitate de dvs:
 

 

 
Total vizitatori

1 vizitatori online